Buddhismul

Buddhismul este una dintre cele trei mari religii ale lumii. Aceasta a fost fondată în secolele VI-V î.e.n. de către Buddha Sakyamuni. Ca răspuns la întrebările "Care este cauza ultimă a înlănţuirii fiinţelor vii în ciclul renaşterilor (samsara), şi care sânt mijloacele de a te elibera şi a scăpa de acest ciclu?" - întrebări centrale ale tuturor filosofiilor indiene din timpul lui Buddha -, acesta proclamă Cele Patru Nobile Adevăruri, esenţa doctrinei sale, aşa cum ele îi apăruseră în momentul iluminării (bodhi) chiar lui Buddha.

Buddha afirmă că viaţa, atunci când este privită din unghiul înţeleptului, este efemeră (anitya), impersonală (anatman, skandha) şi deci dureroasă (duhkha). Priza de conştiinţă asupra acestor trei caracteristici ale Existenţei (trilakshana) marchează începutul deschiderii către calea budistă. Suferinţa este rezultatul dorinţei tiranice, înrobitoare (trishna) şi al ignoranţei (prostiei) (avidya), a căror dispariţie duce la eliberarea finală de samsara. Budismul explică această înlănţuire a fiinţelor vii în ciclul renaşterilor, prin lanţul producerii condiţionate. Sfârşitul acestui ciclu corespunde realizării plenare a lui Nirvana. Drumul pentru a ajunge aici, conform Celor Patru Nobile Adevăruri, este Nobila Cărare cu opt ramuri (sau Nobila Cărare Octuplă), care învaţă anumite reguli morale, meditaţia (dhyana) şi extazul (samadhi), înţelepciunea şi Cunoaşterea ultimă a Adevărului.

Aceste idei fundamentale ale budismului sunt comune în toate şcolile budiste; ele lasă totodată loc la interpretări diferite şi creează bazele unor sisteme filosofice complexe. Învăţăturile budiste sunt reunite în Tripitaka, [...]

[continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/buddhism.html , de unde puteţi de asemenea şi comanda cărţi şi materiale video despre buddhism, atât în limba română cât şi în limba engleză]

Ayurveda

Ayurveda sau medicina ayurvedică reprezintă sistemul de cunoştinţe medicale indiene care provine din textele sacre ale Vedelor (c. 3900 î.Hr.- c. 1500 î.Hr.) şi ale cărui principii sunt valorificate în ceea ce astăzi numim terapii alternative.

Există patru Vede: Rig-veda, Sama-Veda, Yajur-Veda şi Atharva-Veda. Ayurveda derivă din a patra, Atharva-Veda, subordonată celorlalte trei.

Iniţial, principiile de vindecare expuse în Atharva-Veda se bazau pe valenţa tămăduitoare a sunetului sau cuvântului, nefiind menţionate medicamentele.

Ayurveda este practic cel mai vechi sistem de medicina din lume, documentat istoric (>2000 ani). Ayurveda clasica s-a dezvoltat si practicat traditional pe teritoriul Indiei. Budismul a preluat Ayurveda si a dus-o in Tibet si in alte tari - Thailanda, Birmania - , dezvoltand si aducand anumite specificuri locale. Medicina tibetana, fundamentata in secolele IV-VI asociaza notiunile de ayurveda cu viziunea medicinei chineze in legatura cu cele 5 elemente si teoria circulatiei energiei in meridiane. In prezent Ayurveda are succes in crestere in multe tari din lume - SUA, Australia, Europa, Rusia, America de sud. In Romania exista atat clinici de ayurveda particulare cat si cursuri de ayurveda organizate permanent.

Dintre scrierile vedice originale, unele s-au pierdut definitiv cu ocazia numeroaselor razboaie, iar altele au ajuns in muzeele din Germania (se pare ca in timp ce colonistii britanici erau in special interesati sa exploateze mirodenii si giuvaeruri, germanii au avut interese mai intelepte)

Tratatele clasice cele mai cunoscute in [...]

[continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/ayurveda.html , de unde puteţi de asemenea şi comanda cărţi şi materiale video despre ayurveda, atât în limba română cât şi în limba engleză]

Astrologia

Astrologia, ca ştiinţă a astrelor, datează din cea mai veche Antichitate. În perioada clasică ea cuprindea deja cinci ramuri: astrologia sferică, astrologia naturală, astrologia judiciară sau genetliacă, astrologia medicală şi astrologia orară. Primele două aparţin astăzi ştiinţelor ortodoxe. Astrologia sferică nu este altceva decât străbuna astronomiei. Ea analizează mişcarea planetelor, stelelor şi aştrilor rătăcitori. Astrologia naturală îşi propune să elucideze influenţa fizică a aştrilor asupra cutremurelor de pământ, mareelor, climei, erupţiilor vulcanice şi timpului. Ea se înrudeşte cu geofizica, meteorologia şi vulcanologia. Astronomii, meteorologii şi vulcanologii nu practică celelalte trei ştiinţe, pentru că ele sunt considerate neverificabile.

Destul de uitată în zilele noastre, astrologia orară este, într-adevăr, o artă divinatorie. Operatorul observă harta cerului chiar atunci când consultantul îi pune întrebări, iar răspunsul său constă într-o interpretare a semnelor pe care ea le indică. Astrologia medicală ţine cont mai mult de aspectul cerului natal al individului. Ea este fondată pe aceleaşi principii ca şi astrologia judiciară, dar este mai specializată: permite descoperirea bolilor şi deficienţelor organice.

Dintre toate astrologiile, cea care a fost cea mai practicată (şi care a dobândit influenţă în mediile intelectuale după al doilea război mondial) este, fără îndoială, astrologia judiciară sau genetliacă. Ea este aceea care a devenit, în Europa, singura recunoscută şi folosită. Utilizează în comun cu astrologiile orară şi medicală un anumit număr de date, printre care semnele zodiacale. Dar nu ajunge să fii născut sub un anume semn pentru a te supune în mod sigur unui model caracterologic definit. Casele astrologice, planetele, aspectele lor, tranziturile lor au şi ele importanţă şi intervin în determinarea influenţelor care acţionează asupra destinului uman. De aceea, când face un horoscop, astrologul cere consultantului să precizeze, cu exactitate, locul şi data naşterii (cu o aproximaţie de un sfert de oră). Stabilirea unei teme necesită între altele calcule foarte riguroase şi o cunoaştere perfectă a [...]

[continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/astrologie.html , de unde puteţi de asemenea şi comanda cărţi şi materiale video despre astrologie, atât în limba română cât şi în limba engleză]

Artele martiale

Artele marţiale reprezintă un sistem complex de tehnici de luptă, cu sau fără arme, însuşit la nivel individual.

Se poate spune despre "artele marţiale", că au existat de-a lungul întregii istorii a omenirii. Să nu uităm că din vremea Olimpiadelor ne rămâne moştenire o artă pe care în timpurile moderne o numim box, precum şi celebrele lupte greco-romane, modificate în mai puţin protectivele lupte libere, care la români au fost cunoscute sub denumirea de trântă. Merită amintit celebrul dans al căluşarilor, care denotă transformarea unui sistem de luptă, cu sabia, într-un dans. De asemenea se pot menţiona obiceiurile oşenilor şi moroşenilor de a purta cuţite. Se poate spune că încă există o transmisie orală a unor tehnici de luptă cu această armă. De asemenea, la nivel european, trebuie să fi existat forme similare sau diferite de luptă, aici fiind de menţionat franţuzescul savate (anul 1790).

Artele marţiale, în acceptul actual, au în general origine orientală şi presupun căutarea de către practicanţi a unui sens mai adânc decât simpla pregătire pentru o confruntare fizică. Aceste ţeluri se constituie într-un evantai larg, de la aspiraţii religioase până la simpla menţinere a unei sănătăţi perfecte. Din cauza scopurilor urmărite de fiecare tip de artă marţială, acestea nu sunt în esenţă sporturi, însă spiritul de competiţie prezent în unele dintre ele şi pregatirea fizică pe care o presupun au dus la includerea unora (sau a formelor fizice de manifestare a lor) în această categorie. În realitate, practicarea artelor marţiale înseamnă în principal dezvoltarea unei conştiinţe superioare, în armonie cu mediul înconjurator şi autocontrol realizat prin exerciţii fizice şi mentale, cunoştinţe extinse de medicină, filosofie orientală, tehnologia materialelor (pentru folosirea armelor), psihologie, etc.

În funcţie de principiile strategice folosite, rolul acordat forţei, vitezei şi iniţiativei, artele marţiale se împart în [...]

[continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/arte_martiale.html , de unde puteţi de asemenea şi comanda cărţi şi materiale video despre diferitele stiluri de arte marţiale, atât în limba română cât şi în limba engleză]

Alchimia

Din „Epoca Luminilor" şi pînă în zilele noastre, alchimia a fost considerată în general forma primitivă a chimiei moderne. Acesta e motivul pentru care cei mai mulţi dintre învăţaţii care s-au interesat de literatura acestui domeniu n-au văzut în ea decît etape incipiente ale descoperirilor chimice ulterioare. Este adevărat că această literatură transmite marginal anumite experienţe artizanale legate de prelucrarea metalelor, prepararea culorilor şi fabricarea sticlei, experienţe care pot fi uneori reconstituite cu ajutorul tehnologiei moderne; alchimia propriu-zisă însă, „Marea Operă" descrisă de autorii hermetici, se situează pe un cu totul alt plan; în ciuda expresiilor din metalurgie pe care le folosesc cu precădere aceşti autori, natura operaţiilor în cauză nu poate fi deloc identificată chimic. Din punctul de vedere al ştiinţei moderne, aceste operaţiuni sau procedee nu sînt doar aberante; ele sînt de-a dreptul absurde. S-a căutat să se conchidă că o insaţiabilă dorinţă de a fabrica aurul i-a făcut pe aceşti alchimişti, care erau, de altfel, aurari şi argintari, sticlari sau vopsitori cît se poate de rezonabili, să fie absorbiţi de o căutare absolut himerică, în care elucubraţiile se amestecau inextricabil cu un empirism mult prea naiv.

Or, dacă ar fi aşa, ar trebui ca opera alchimică să trădeze arbitrarul la fiecare pas, să fie toată numai improvizaţie. Dar nu acesta e cazul; magisterium-ul alchimiştilor comportă un anumit principiu al unităţii; departe de a fi produsul unei aventuri confuze, el are toate caracteristicile unei „arte", adică o doctrină si o metodă transmise de la maestru la discipol şi ale căror trăsături generale, atît cît le putem judeca după descrierile lor simbolice, sînt în mare măsură aceleaşi din Antichitate pînă în epoca modernă si din Occident pînă în Extremul Orient. Pare să nu fi frapat pe nimeni că o artă fundamental absurdă a putut, în ciuda nenumăratelor eşecuri şi dezamăgiri, să persiste cu o asemenea continuitate şi statornicie în sînul celor mai diverse civilizaţii. Trebuie să admitem, aşadar, fie că alchimiştii, în dorinţa de a se amăgi pe ei înşişi, au cultivat cu obstinaţie un mit dezminţit de mii de ori de natură, fie că experienţa lor efectivă se situa pe un cu totul alt plan al realităţii decît acela de care se ocupă ştiinţa empirică modernă.

Din punct de vedere logic, cele două presupuneri se exclud. Nu aceasta e şi opinia modernei „psihologii a adîncurilor", care îşi propune să găsească în simbolismul alchimic o confirmare a tezei sale cu privire la „inconştientul colectiv". Potrivit acestei teze, alchimistul proiectează în investigaţia, comparabilă cu un vis, pe care o face anumite trăsături ale propriului suflet, pînă atunci necunoscute chiar şi lui însuşi, şi astfel, fără a avea măcar intenţia conştientă a acestui fapt, operează un fel de reconciliere între propria conştiinţă cotidiană sau superficială şi forţa latentă a „inconştientului colectiv". O astfel de „reconciliere" a conştientului cu inconştientul ar da naştere unei experienţe interioare ce ţine în mod subiectiv locul substanţei secrete la care aspiră alchimistul. Acest punct de vedere, ca şi precedentul, se bazează pe ipoteza că intenţia iniţială a alchimistului ar fi fabricarea aurului. El e văzut aşadar ca prizonier al unui soi de delir, pradă iluziei propriei sale „proiecţii" imaginative şi, prin urmare, [...]

[continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/alchimie.html , de unde puteţi de asemenea şi comanda cărţi despre alchimie în limba română sau în limba engleză]

Acupunctura

Acupunctura este o metodă de tratament cu o vechime de peste 3000 de ani. Născută şi dezvoltată în China, metoda a cunoscut o răspândire uluitoare în toată lumea abia în ultimele decenii, în urma vizitei efectuate de preşedintele Nixon în anii ‘70 în China. Acolo preşedintele Americii a suferit o criză de apendicită şi a trebuit operat neîntârziat, medicii chinezi asigurându-i o anestezie excelentă folosind numai puncte de acupunctură.
Mecanismul de acţiune al acupuncturii nu este pe deplin cunoscut. Metoda este integrată într-o amplă filozofie extrem-orientală. Principalele idei ale Medicinei Tradiţionale Extrem Orientale sunt:

- Viaţa şi sănătatea sunt menţinute de o "energie" sau "suflu", numită "Qi" a cărei sursă este pe de o parte ancestrală, iar pe de altă parte [...]

[continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/acupunctura.html , de unde puteţi de asemenea şi comanda cărţi de acupunctură în limba română sau în limba engleză]

A Patra Cale

A Patra Cale (învăţătura spirituală originată de G.I. Gurdjieff şi continuată de P.D. Ouspensky) îşi propune o practică prin care se realizează un efort ce implică, în acelaşi timp, trupul (centrul instinctiv, centrul sexual, centrul motor), sentimentele (centrul afectiv) şi mintea (centrul intelectual). Implicarea simultană a celor trei aspecte fundamentale ale fiinţei conduce la o practică spirituală armonioasă, de aceea Gurdjieff şi-a numit şcoala "Institutul pentru Dezvoltarea Armonioasă a Omului". Institutul a fost fondat în 1910 la Moscova, dar, din cauza războiului, sediul său a fost mutat în 1919 în apropierea Parisului.

Într-o oarecare măsură, seria de "mişcări" sau "gimnastica sacră" pe care Gurdjieff o practica împreună cu discipolii săi reprezintă o sinteză a acestei viziuni armonioase, dar mai degrabă prin învăţarea acestora decât prin reprezentarea lor scenică. Aceste exerciţii, din mărturiile care există, implică, de cele mai multe ori, o concentrare mentală combinată cu un efort fizic, însoţit de strădania interioară de a menţine o stare permanentă de "Eu sunt". Armonizarea celor cinci centri - instinctiv, sexual, motor, afectiv şi intelectual - conduce la trezirea conştiinţei. De aceea, până în momentul trezirii conştiinţei, omul este adormit. El acţionează imitativ, mecanic, datorită diverselor influenţe exterioare. Abia în momentul în care îşi trezeşte conştiinţa omul poate acţiona cu adevărat. Acţiunea presupune un efort conştient îndreptat spre un scop precis. Trezirea conştiinţei se face treptat. Cele patru stări de conştiinţă de care vorbeşte Gurdjieff sunt: starea de somn, starea de veghe, starea de conştiinţă subiectivă şi starea de conştiinţă obiectivă. Dezvoltarea acestor nivele de conştiinţă corespunde dezvoltării corpurilor subtile care pot fi trezite prin intermediul corpului fizic, în care se găsesc adormite aceste stări de conştiinţă. Însă, această dezvoltare necesită o transformare interioară sub supravegherea unui maestru spiritual. Adică a cuiva care este deja antrenat în aceste practici şi le stăpâneşte, ceea ce îi permite să le transmită şi celorlalţi.

Ca şi alte căi spirituale, A Patra Cale cuprinde o organizare socială proprie. Modul în care a fost interpretată această organizare variază de la un grup la altul. Dar, spre deosebire de căile tradiţionale, A Patra Cale nu implică izolarea de viaţa de zi cu zi. Într-adevăr, Gurdjieff susţine adesea că în condiţiile oferite de viaţa cotidiană putem găsi coordonatele necesare pentru a realiza procesul de trezire a conştiinţei, care reprezintă scopul celei de-A Patra Căi. Idries Shah susţine că, în sens larg, Sufismul cuprinde ideea lui Gurdjieff numită A Patra Cale, dar se pot găsi surse şi explicaţii pentru ideile lui Gurdjieff şi în alte tradiţii spirituale. Oricum, concepţia sufistă conform căreia "te poţi afla în lume fără a-i aparţine" este în rezonanţă cu viziunea propusă de A Patra Cale.

În acelaşi timp, interacţiunea cu oamenii are nu au aceeaşi viziune asupra aceleiaşi căi spirituale este esenţială. Câteva dintre... [continuarea articolului o puteţi găsi la http://www.anticariat-esoteric.ro/html/a_patra_cale.html , de unde puteţi de asemenea comanda cărţile lui Gurdjieff sau Uspensky]

Ratiunea de a fi a acestui blog

... este aceea de a oferi celor intersaţi posibilitatea aruncării unei scurte priviri asupra articolelor ce le puteţi găsi integral la http://www.anticariat-esoteric.ro . Trebuie însă ca mai întâi să spun câteva cuvinte despre istoria acestora, şi cum de au ajuns ele pe site-ul menţionat mai sus.

Am pornit iniţial "la drum" cu ideea de a face un website al cărui unic scop să fie cel de a informa, de a pune la dispoziţie celor preocupaţi de spiritualitate o vastă sursă de informaţii legate de diversele ramuri ale ştiinţelor esoterice. A fost un proiect demarat din pură pasiune, a cărui menire nu includea decât menţionarea cărţilor de căpătâi a unui domeniu sau altul, a unui autor sau altul. Au început însă să apară o serie de factori ce m-au împins treptat să introduc şi o parte "comercială", aceşti factori începând cu facturile legate de webhosting şi ajungând până la stressul tot mai accentuat pe care îl aveam faţă de serviciul meu de la vremea respectivă. Nu intru în detalii. În timp, această latură lucrativă a ajuns să se dezvolte destul mult, de la Esoteric website-ul ajungând să se denumească Anticariat Esoteric. Sunt mulţumit de această turnură, pentru că în afară că ma ajută să îmi cumpăr cafea şi să plătesc facturile de la curent şi webhosting, am satisfacţia de a putea oferi "căutătorilor" cărţi pe care le căutau de ani de zile şi nu le găseau pe nicăieri.

Iniţial, au fost doar cărţi din biblioteca mea personală, pe care le studiasem deja, şi pe care am considerat că ar fi mult mai util să fie citite şi de alţii, în loc să se prăfuiască sus la mine pe şifonier sau pe sub pat (erau multe...), însă în timp am primit solicitări de cărţi pe care nu le aveam şi pentru care, desigur, a trebuit să umblu prin anticariate. În schimbul acestui efort nu am solicitat decât alte cărţi, acele cărţi care se prăfuiau la rândul lor pe rafturile "clienţilor" mei, şi tot aşa, stocul s-a mărit. S-ar putea spune că biblioteca mea se află într-un perpetuu proces de înnoire. Articolele al căror început îl veţi putea citi aici pe blog îşi au sursa în aceste cărţi, sunt conspecte pe care le-am realizat personal. Pentru cei care doresc o aprofundare a domeniilor abordate în ele, îi invit să mă contacteze la anticariat_esoteric@yahoo.com sau anticariat.esoteric@gmail.com în cazul în care doresc să le recomand o carte anume, sau să viziteze http://www.anticariat-esoteric.ro şi să îşi aleagă una sau mai multe din cărţile domeniului care îi interesează.